De vreo trei ani, printr-o inițiativă a unui grup inimos, La Blouse Romaine, în ziua de Sânziene (24 iunie) se sărbătorește Ziua Internațională a Iei Românești, cu un scop nobil de a o promova și de a proteja acest patrimoniu național de tendința de a deveni un produs de larg consum, inclusiv pe piața internațională, depreciat de adevăratele valori spirituale specifice poporului nostru.
Alianța Românilor din Cipru, totuși, organizează propria lor sărbătoare, din motive similare. Ediția din acest an a fost programată cu o alta ocazie, însă, care coincide cu Ziua Românilor de Pretutindeni, 28 mai, într-o sâmbătă călduroasă de primăvară târzie. M-a bucurat numărul mare de participanți, atât din comunitatea românească, dar mai ales invitați ciprioți, care au avut astfel ocazia de intra ceva mai mult în contact cu bogatele noastre tradiții.
Evenimentul a început cu o prezentare din partea Muzeului Etnografic al Bucovinei, prin doamna Violeta Enea, secondată de doamna Magda Gradinariu, reprezentant al organizației non-guvernamentale "iaBucovina". Tema prelegerii prezentate a fost "Artă și simbolism în motivele cusute pe ia românească".
Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești.
Element vestimentar tradițional românesc, ia a fost și ne este aproape
de suflet. Broderiile bogate, unicat, cusute manual și cu multă migală,
fascinează prin frumusețea și originalitatea lor. Simbolurile brodate pe
față, spate sau mâneci vorbesc despre viața și familia femeilor care au
cusut aceste cămăși, despre zona geografică în care au fost ele
realizate, dar și despre preocupările meșteșugărești ale satului.
Ia este, în fapt, o cămașă tradițională
românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau
borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât.
Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânza, tăiat rotund în
jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit.
Manecile sunt, de cele mai multe ori,
incretite atat la umeri, cat si la incheieturile mainilor. Este un tip
de camasa scurta pana la talie, spre deosebire de camasa anterioara, mai
veche, ce imbraca intregul corp si se purta dedesubtul hainelor pentru a
apara corpul de “vraji si pericole”.
Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă
la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la
alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se
disting mai multe variante de bază în compoziția decorului de pe mâneci:
ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice
sau ie cu stele. Partea din față a cămășii este și ea bogat brodată,
prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci. Iile brodate cu
“spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite
la broderie erau in două – trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se
broda și cu o singură culoare, de obicei negru.
Simbolistica motivelor cusute de străbunele noastre este complexa și cuprinde în ea atât semnificații profunde legate de mediul de viață, de preocupări, statut social și marital, cât și semnificații mistice, contra deochiului, de atragere a bunăstării, și lista ar putea continua. Revizuim câteva aici:
- Simbolul solar
- Simboluri florale sau vegetale
- Frunza de viță de vie și ciorchinii de struguri, brodați cu fir verde, mov sau albastru, vorbesc despre îndeletnicirea oamenilor din zonă (sate situate în preajma podgoriilor, în care activitatea principală era legată de negoțul cu vinuri), dar și despre belșug și abundență.
- Frunzele verzi sau florile colorate sunt simbol al prosperității si al prospețimii și sunt purtate cu drag atât de fetele din sat, cât și de femeile mature, mame sau bunici.
- Trifoiul cu patru foi este un model rar, ce simbolizează și atrage norocul în viață, iar trandafirul, laleaua, floarea de crin sau de cireș se numără printre motivele florale preferate de cusătorese.
- Bluzele tradiționale românești culese din regiunile muntoase au adesea brodate elemente naturale specifice acestei zone, cum ar fi conurile și acele de brad, în timp ce pe iile purtate în zone de câmpie observăm elemente de tip agrar, legate de recoltă (spicul de grâu, porumbul).
- Simboluri stilizate sau geometrizate
Liniile drepte simbolizează calea dreaptă în viață, ascensiunea socială și mărirea. Cercurile vorbesc despre ciclicitatea vieții sau despre divinitate.
Alte simboluri des regăsite sunt așa numitele „cârligele” – care atrag bunăstarea și o „prind” în loc, „melcișorii” – spirale stilizate, un model foarte vechi, cu mare încărcătură spirituală, cruciulițele – simbol legat de spiritualitate și evoluție, „ochișorii” – model ovoidal, de forma ochiului, sau modelul „sfoară” – care simbolizează firul vieții.
Revenind la program, a urmat un minunat cor de copii al Scolii Romanesti din Nicosia, sub indrumarea doamnei profesoare Anca Pericleous. Perfect coordonati, insufletiti de pasiunea si de placerea de a canta, micutii de scoala primara au oferit un spectacol care au starnit ropote entuziaste de aplauze din partea audientei.
Finalul a fost asigurat de o trupa tanara de dansuri traditionale romanesti, cu origini din Paralimni, cu nume sugestiv pentru componenta ei, formata exclusiv din tinere animate de dragostea fata de traditie: "Floricica".
Evenimentul s-a incheiat cu un mic cocktail, cu poale-n brau, cu voie buna si cu promisiuni de revedere.